duminică, 29 iunie 2008

Arondisment 1 ( partea a 3-a )



4. PLACE DE LA CONCORDE :


Adresa : Intre Gradinile Tuileries si Champs Elysees

Metro : Concorde


Place de la Concorde, cea mai mare piata a Parisului, a fost construita intre 1754-1763 de arhitectul regelui Louis al XV lea, Jacques Ange Gabriel, motiv pentru care piata a purtat in trecut numele regelui si a gazduit statuia ecvestra a acestuia. In timpul Revolutiei franceze piata a capatat numele de Piata Revolutiei (Place de la Revolution). In aceasta piata a fost instalata celebra ghilotina unde intre 1793-1795 au fost decapitati printre altii: Louis al XVI lea, Maria-Antoaneta, Robespierre, Danton. Piata isi pastreaza aspectul de secol al 18 lea. In 1836, in locul statuii ecvestre a lui Louis al XV lea, inlaturata in timpul Revolutiei franceze, a fost instalat Obeliscul din Luxor, primit de regele Louis Philippe de la guvernatorul Egiptului, Mohamed Ali.

sâmbătă, 28 iunie 2008

Arondisment 1 ( partea a 2-a )


3. MUZEUL ARTELOR DECORATIVE:


Adresa : Palais du Louvre, 107, rue de Rivoli , 75001 Paris
Metro : Palais-Royal sau Tuileries
Orar : Marti-vineri : 11 am - 6 pm si sambata - duminica : 10 am - 6 pm
Intrare : expozitie permanenta : 8 Euro ( cu reducere 6,5 euro ) , expozitie temporara : 6,5 euro , expozitie permanenta+temporara : 12 euro ( cu reducere 9,5 euro )
* reducere se face pentru tinerii, studenti, elevi - card ISIC - varsta 18-25
* intrare libera pentru cei sub 18 ani


In aripa de nord-vest a Pavilionului de Marsan de la Luvru se gaseste o visterie de mobile, materiale textile, tapet, obiecte de arta, si obiecte apartinand diferitelor stiluri incepand cu Evul Mediu si pana acum. Printre cele mai importante sunt boudoirul Art Deco din 1920, baia si dormitorul facute de designerul Rateau si Jeanne Lanvin, plus o colectie de obiecte donate de catre Jean Dubuffet.

Arta decorativa din Evul Mediu si pana in Renastere se afla la nivelul 2, colectiile din sec. 17, 18 si 19 ocupa nivelul 3 si 4. Nivelul 5 este impartit in mai multe parti , fiecare dedicata unei categorii de exponate : tapet si desene, moda, textile, jucarii, obiecte de arta si sticlarie.


vineri, 27 iunie 2008

Arondisment 1 ( partea 1 )





1. MUZEUL PARFUMULUI FRAGONADR :

Adresa : 39 bd.des Capucines
Metro : Opera
Web site: http://www.fragonard.com/
Orar : luni – sambata – 9 am – 6 pm
Intrare : libera

Muzeul se afla intr-un vechi teatru , deschis in 1900 si complet renovat in 1993, ofera o explorare unica in lumea parfumurilor. O fabrica in miniatura compusa din aparate vechi din cupru datand din sec. XIX- lea folosite pentru distilerie demonstreaza metodele de a extrage din materialele prime. O selectie a celor mai placute parfumuri spun povestea a peste 3000 de ani de productie.
Puteti afla despre istoria parfumului de la egipteni pana in sec. XIX –lea prin sticlute de parfum, pot-pourris, betigase parfumate, picture, mostre. Va sunt prezentate materiile prime folosite pentru a da aroma, tehnici de extragere, istoria imbutelierii.











2. PLACE VENDOME :

Adresa : La nord de Gradinile Tuileries si la est de Biserica Madeleine. Este punctul de pornire a Rue de la Paix.

Arhitectura este de Jules Hardouin-Mansart, constructia a inceput cu frontonul ( 1685 ) si abia apoi in spate au fost facute cladirile propriu-zise – resedinte roiale ( 1699 ). Coloana din centru a fost ridicata de Napoleon in comemorarea bataliei de la Austerlitz ( 1810 )
Azi Place Vendome gazduieste cele mai prestigioase magazine de bijuterii , cele mai faimoase magazine haute-couture si cele mai luxoase hoteluri.
De vazut : Hotelul Ritz, Magazinele de bijuterii si haine, Coloana Vendome.

Arondismentul 1


Principalele obiective de vizitat in arondismentul 1

Plin de atractii pentru vizitatori , include cele mai frumoase parcuri, muzee, magazine si baruri ale Parisului. Arondismentul 1 se afla pe partea dreapta a Senei si se intinde pana in partea de vest a asa numitei Île de la Cité.

Top 5 Cele mai bune privelisti in Paris ...

Cele mai uimitoare privelisti ale Parisului:

1. Notre-Dame de Paris : Poti vedea cum se serpuieste raul Sena si Turnul Eiffel. Desi nu este cel mai inalt punct din oras, privelistea este uimitoare. Trebuie doar sa urci un sir de trepte ametitoare - sunt in spirala, dar recompensa este fabuloasa.

2. Turnul Eiffel : Cel mai popular mod de a vedea Parisul de la inaltime, chiar si de la prima platforma. Urcarea se poate face fie pe scari ( 1665 ) fie cu liftul. Un lucru interesant de stiut este faptul ca poti cumpara o felicitare chiar din turn pentru a trimite la cei dragi cu tot cu timbrul oficial cu Turnul Eiffel .

3. Arcul de Triumf : Desi nu pare asa inalt de la nivel pietonal, dupa ce urci cele cateva sute de scari si vazand privelistea minunata inaltime sa devine evidenta. Piata Etoile in care este situat arcul se afla la intersectia a nu mai putin de 12 strazi. Poti face poze interesante, poti urmari traficul haotic din jurul " sensului giratoriu " care este Arcul de Triumf.

4. Montparnasse 56 : Turnul are un lift special care ii duce pe vizitatori la nivelul 56 in 38 de secunde. Este de asemenea o zona foarte buna pentru shopping si cafenele deoarece nu este asa aglomerata de turisti.

5. Podurile de pe Sena : Fiecare pod isi are povestea sa, stilul sau, si fiecare ofera o priveliste unica a Parisului.










joi, 26 iunie 2008

Texturi ...


Harta Paris


Harta a Parisului cu principalele obiective de vizitat

marți, 24 iunie 2008

Apa in Paris

Pe vremea cand Paris era inca numit Lutèce, locuitorii din Saint-Louis se foloseau de apa Senei. Sub dominatia romanilor, atunci cand Muntele Sainte-Genevieve era populat, calitatea apei era mediocra si oamenii aveau tendinta de a folosi spa-urile si baile publice folosite de romani. In timpul secolului al-IV-lea a inceput constructia apeductului Arcueil. Avea rol de a conduce apa de la Paris via calea romana Orleans ( acum Rue Saint-Jacques ). Mai exista si un apeduct secundar de-a lungul raului Sena. Apeductele au fost distruse dupa caderea Imperiului Roman. Merovingienii si carolongienii au folosit din abundenta Senei si pe cea a izvoarelor Belleville si Pré Saint-Gervais. Acest lucru a durat in jur de patru secole. In 1244, înăuntrul abatiei "Saint-Martin-des-Champs" a fost gandita si pusa in aplicare devierea izvorului Belleville pentru leprozeria Saint-Lazard. Apa calcaroasa si dura alimenta Parisul pana in 1608. Sub Philippe Auguste apa de la "Pré-Saint-Gervais" era distribuita in Paris prin intermediul a trei vechi fantani : fantana halelor, fantana inocentilor , fantana Maubuée. Cea din urma si-a preluat numele de la sarurile calcaroase din apa si care insemna “ rufe murdare “.In 1533 Paris avea 260 000 de locuitori . Intregul volum de apa distribuit era doar de 900 m3 pe zi ( un litru per persoana ). Sub domnia lui Henri IV s-a facut tot posibilul pentru imbunatatirea apei Parisului. Tevile care duceau apa in casele lorzilor si in casele private au fost distruse pentru a asigura un minimum de apa pentru clasa muncitoare. In 1608 el a creat pompa Samariteanului care conducea apa intr-un rezervor deasupra "Pont-Neuf". Henri IV impreuna cu Sully doreau sa foloseasca apa izvoarelor Orly dar moartea sa neasteptata au impieicat acest lucru. Maria de Medicis a preluat acest proiect. In 1631 Louis XIII a inaugurat apeductul de apa Arcueil care a fost construit in special pentru "Palais du Luxembourg". Sub Louis al XIV-lea , ministerul care se ocupa cu distributia apei in oras a fost neglijata si prost administrate. Populatia saraca a Parisului suferea de lipsa apei.In 29 noiembrie 1669, Daniel Jolly a avut idea geniala de a le darui parizienilor cativa metri cubi de apa in plus folosindu-se de o moara de grau pusa in miscare de curentul Senei de sub podul Notre-Dame. Pompa Notre-Dame alimenta 21 de fantani si 81 de propietati. Pompele hidraulice au fost introduse de-a lungul Senei pe vremea lui Colbert dar totalul productiei de apa nu depasea 4000 m3 de apa pe zi pentru o populatie de peste 500 000 locuitori. La sfarsitul secolului al XVIII-lea au aparut primele semne ale microbiologiei : calitatea apei a fost imbunatatita datorita numeroaselor procese de filtrare.







In 1778 fratii Périer au creat “Compagnie des Eaux de Paris”. Ei ofereau in schimbul platii conectarea caselor private la conducta de apa. Apoi o alta idee a fost cea de a umple fantani unde apa urma sa fie vanduta direct la oamnei. Apoi instalarea de robinete in Paris pentru a lupta impotriva incendiilor si pentru a curate strazile. Serviciul public pentru apa luase nastere. Napoleon a pus toata producta si distributia de apa sub autoritatea prefectului Senei . El a fost cel care a decis constructia canalului Ourcq ( 70,000 m3 pe zi ), forarea fantanii arteziene Grenelle si instalarea fantanilor in aproape fiecare curte a locuintelor. Parizienii au avut parte de apa, dar a urmat epidemia, populatia a scazut datorit holerei si febrei tifoide.A trebuit sa apara baronul Haussmann in 1853 ca noul prefect al Senei pentru a avea loc modificari majore. Modificarile facute de el sunt si azi structurate la fel ca si atunci. Belgrand inginerul a decis sa dea Parisului doua circuite de apa : potabila si non-potabila. Un proiect de a avea apeducte care sa distribuie apa in Paris a fost atunci initiat. Proiectul aviza bazinul Marne, dupa Chateau-Thierry si bazinul Senei dupa Fontainebleau. S-a decis in 1859 creearea a doua retele care exista si acum : reteaua inalta : apele Dhuis la 80 de metri peste Sena aprovizionand cartierele de nord precum Montmartre, Belleville, Passy si Montrouge. Cartierele de jos : apele Vanne la 43 metri deasupra raului Sena, aprovizionau cartierele aflate in apropierea Senei si centrul Parisului.Apa distribuita fiind apa de izvor e curata si limpede. Dar pentru a mari cantitatea de apa care intra in oras, s-a decis introducerea unui alt sistem de alimentare: filtrarea si sterilizarea asa numitei “ apa de suprafata “ de catre trei fabrici de apa potabila: Joinville pe Marne, Ivry si Orly pe Sena.Apa produsa de aceste trei fabrici alimentau sapte rezervoare situate la "les Lilas", la Ménilmontant, Belleville, Montmartre, Saint-Cloud, la Haye-les-Roses si Montsouris.
Asta insemna un volum de 1,2 mil.m3 de apa. In 1985, Paris a cerut SUEZULUI "la Lyonnaise des Eaux" sa preia aprovizionarea cu apa pe malul stang al Senei.
Parizienii au acum zilnic 1,000.000 m3 de apa ( peste 200 de litri pentru om ) care trec prin 1,700 kilometri de tevi.



Viata in Paris ... 1900

Agenti publici pe biciclete


Pastor de capre


Florarese



Barbati carand mobila


Femei sortand lana

luni, 23 iunie 2008

Eiffel si Bog :P



Bog's pictures ... ( 27-04-2006 )

duminică, 22 iunie 2008

La vie en rose ...


La vie en rose este numele englez (sub care filmul este distribuit în România) al filmului francez La Môme, care prezintă viata cântaretei Edith Piaf. Titlul englezesc este numele celui mai cunoscut cantec al său. Titlul original înseamnă „Copilul”, deoarece Piaf a fost cunoscută ca La Mome Piaf sau Copilul Privighetoare. Filmul a câştigat două Oscaruri, patru BAFTA, cinci Cesars, trei Czech Lion şi Globuri de Aur. Pentru performanţa sa în rolul Piaf, Marion Cotillard a devenit prima actriţă franceză care a câştigat un Oscar pentru un rol în limba natală.
Data lansare : 09 Martie 2007



sâmbătă, 21 iunie 2008

Turn Eiffel - carte de identitate

Data nasterii : 31 martie 1889 ( construit pentru Expozitia Universala )
Varsta : 119 ani
Antreprenor : Gustave Eiffel & Cie
Ingineri : Maurice Koechlin & Emile Nouguier
Arhitect : Stephen Sauvestre
Studii : incepute in 1884
Constructia : 1887 - 1889 (2 ani, 2 luni si 5 zile)
Compozitie : 18,038 piese, 2,500,000 nituri
Greutate structura metal : 7,300 tone
Greutate totala : 10,100 tone
Inaltime : 324 m
Coordonate : Latitudine : 48º 51' 32" Nord
Longitudine : 002º 17' 45" Est
Numar de vizitatori pana la 31 decembrie 2007 : 236.445.812
Trasaturi distincte : cunoscut in toata lumea
Numar de trepte : 1665
Proprietar : Orasul Paris


Turnul Eiffel




  • Sistem de iluminat cu garantie de 10 ani
  • 25 de alpinisti pentru instalarea care a durat 5 luni
  • 20,000 de becuri speciale (5,000 pe fiecare parte) atasate pe rand
  • 40 km de cabluri electrice si de lumina
  • 40,000 imbinari si 80,000 diferite elemente metalice-greutate de 60 tone
  • 230 dispozitive de fixare si cutii electrice
  • 10,000 m² de plasa de siguranta
  • 120 kilowati
  • buget total : 4,55 milioane euro

Felicitare veche ...


vineri, 20 iunie 2008

Paris Fashion



Pariziencele erau cunoscute drept femei destepte, hotarate, categorice, indraznete, frapante.

Spre Paris ...


CLUJ NAPOCA - PARIS - 1902km ;));))

Parisul viitorului ...






Paris este un oras intr-o continua evolutie, fata sa nu ramane aceeasi caci in decursul a cateva zile cladiri sunt demolate sau inlocuite, strazi sunt latite, si noi restaurante isi celebreaza deschiderea. La baza acestor minore si superficiale schimbari sta un sistem care guverneaza dezvoltarea arhitecturala si demografica a orasului : Plan Locale d’Urbanisme (PLU). Lansandu-se in 2006, aceasta legislatura propune un plan de reconstructie fara precedent care promite sau ameninta sa scoata arhitectura Parisului din sec. XIX si lansand-o direct in sec. XXI. Introdusa de Bertrand Delanoe, primul primar socialist al Parisului, lunga lista de obiective a PLU include telurile previzibile de orice spatiu urban modern si anume reducerea poluarii apei si aerului si imbunatatirea transportului in comun. Oarecum mai putin previzibil este accentul agresiv pe care PLU il pune pe reconstructia si restructurarea spatiului parizian. Legislatura anterioara, precum Plan d’Occupation des Sols (POS), impunea regulamente asupra constructiilor orasului decat sa le incurajeze, interzicand de exemplu constructia de cladiri cu o inaltime de este 37 m. Insa PLU propune un sistem elaborat de organizare a orasului care aloca spatiu pentru creativitatea tinerilor, arhitectilor inovatori, care sustine restructurarea actualelor cladiri, si planifica rearanjarea vecinatatilor si regiunile orasului folosind un raport proporţie intre parcuri, cladiri comerciale, si spatii rezidentiale, toate bazate pe ideea de a creea armointre ambianta, mediul si dezvoltarea care incurajeaza diversitatea social-comerciala. Orasul Paris nu a mai vazut asa planuri vaste de reconstructie de la sfasitul anilor 1800 sub Baron Haussmann. In ciuda asemanarii , planul PLU are o opinie categoric dezaprobator fata de lucrarile lui Haussmann, referindu-se la reconstructia sa din sec XIX ca fiind " o eroare a trecutului " . In Ile de la Cite Haussmann a distrus 90 de strazi si a lasat 25.000 parizieni fara case. Pe masura ce arhitectura se modifica sau corija, se modificau si obiceiurile sociale, a luat nastere cultura flâneur-istilor, observatori care se plimbau fara o destinatie specifica pe strazile late si deschise. Cu plusuri sau minusuri Parisul medieval s-a pierdut pentru totdeauna.
PLU intr-un efort de a face deosebirea intre propunerile personale si distrugerea de intregi cartiere a lui Haussmann, a accentuat in repetate randuri importanta prezervarii mostenirii arhitecturale a orasului, in mode deosebit zonele istorice a arrondismentului 7 si Marais. Mai degraba decat a sfasaia si a demola, planul PLU se axeaza spre conserva si a construi peste structurile existente si stilurile arhitecturale, consolidand identitatea arrondissmentelor si a orasului ca un tot. Desi, ca si Haussmann, PLU se afla la granita dintre a adauga orasului elemente noi si de a-l altera, unele din propunerile sale de schimbare ameninta schimbarea fetei orasului. Propunerile de a incorpora arhitectura contemporana in actualul peisaj urbanistic de sec XIX a lasat multi dintre parizieni sceptici, in mod deosebit datorita incercarilor nereusite ale fostului presedinte Francois Mitterand de a atinge acelasi scop. Construite in anii 1970 Marile Proiecte ale lui Mitterand, printre care creatia de sticla ca o închisoare, vasul greoi a Operei Bastille si turnurile L neinteresante si mohorâte ale Bibliotecii Nationale Mitterand par si azi în dezacord cu restul arhitecturii orasului si sunt recunoscute mai mult pentru incompatibilitatea cu împrejurimile decat pentru meritele arhitecturale.
Desi PLU a inlocuit pe deplin POS in 2006, deja si-a inceput primul sau test, unul din cele mai ambitioase proiecte ale sale: reconstructia Les Halles. Odata gazduia o piata acoperita cu arcade mari de sticla ( Emile Zola o descria ca fiind " stomacul Parisului " ), Les Halles era centrul gastronomic si social al orasului, unde oamenii se intalneau, se amestecau in jurul restaurantelor, si standurilor cu mancare. Ajungand intr-o stare proastă arcadele au fost distruse la sfarsitul anilor 1970 doar pentru a fi inlocuite cu o structura neinteresanta remarcabila prin lipsa de personalitate. Anul trecut, in una din primele aplicatii a planului PLU, a fost anuntat un concurs pentru reconstructia lor. In final au fost luate in considerare doar 4 finalisti: Rem Koolhaas si Metropolitan Architecture (OMA), Atelier Jean Nouvel, MVRDV/Winy Maas si SEURA/David Mangin. Este de remarcat faptul ca publicul parizian a fost invitat sa voteze pentru proiectele preferate. Anuntarea castigatorului a durat cateva luni bune, intr-un final anuntandu-l pe David Mangin ( " un toit dans un jardin " , piesa de rezistenta: un acoperis connstruit cu filtre solare senzitive, care sa absoarba si sa retina in timpul zilei lumina iar pe timp de noapte sa licareasca, sa sclipeasca, dand un efect poetic orasului demn de denumirea de " orasul luminii ".
Ramane de vazut cat de bine primite vor fii noile proiecte, si cat de mult vor schimba Parisul.
Trecutul si prezentul urban al Parisului sunt marcate de extraordinara prevedere a conducatorilor care sunt dispusi sa isi asume riscul asupra viitorului orasului. Sa speram ca acest proiect va avea succes ceea ce ar insemna un motiv pentru care viitorul orasului nu ar fii mai prejos.Ideea este de a le intari legatura dintre cele doua viziuni si de a forma un tot.

Mostenirea lui Haussmann







Transformarile facute de baronul Haussmann asupra Parisului au adus o reala imbunatatire a calitatii vietii. Epidemiile au incetat, circulatia traficului s-a imbunatatit simtitor, si noi cladiri mai bine construite si mult mai functionale au fost ridicate.El a lasat in urma: o retea de bulevarde ( care si astazi reprezinta coloana vertebrala a Parisului ), noi arondismente transformate din orasele de la periferia Parisului, piete la interesectiile arterelor importante ( Place de l'Étoile, Place Léon-Blum, Place de la République, Place de l'Alma ), gari ( Gare de Lyon in 1855 si Gare du Nord in 1865 ), monumente ( Charles Garnier - Opéra Garnier, Gabriel Davioud -teatrele simetrice la on Place du Châtelet, L'Hôtel-Dieu si alte monumente pentru a creea o perspectiva cat mai buna si interesanta ), facilitati publice moderne ( circulatia aerului, aprovizionarea facila cu apa, evacuarea gunoaielor, apeducte, Belgrand a construit cel mai mare rezervor de apa in lume pentru a depozita apa provenita din raul Vanne ), spatii verzi ( bois de Boulogne, bois de Vincennes, parc Buttes-Chaumont, parc Monceau, parc Montsouris), noi tehnologi ( constructia cu otel si sticla, iluminarea cu gaz, trotuare )
Sfarsitul erei pur Haussmanniene poate fi incadrata intre 1882-1884 prin legislatiile urbane care faceau o ruptura a uniformitatii a clasicei strazi fiind permise fatadele zguduitoare si primele exemple de arhitectura fantazista la nivelul acoperisului. Aceasta perioada " post-Haussmann " care respingea numai austeritatea arhitecturii fara a aduce critici la adresa planificarii strazilor si a insulelor. Perioada de dupa cel de-al doile razboi mondial, marcata de nevoia de locuinte noi, la un secol dupa Napoleon III, a fost o noua era a urbanismului parizian. Noua era respingea ideile haussmanniene ca intreg pentru a le imbratisa pe cele reprezentate de arhitecti precum Le Corbusier. In anii 1970 mostenirea haussmanniana a fost redescoperita: a avut loc o noua promovare a strazilor multifunctionale si in anumite cartiere o tentativa de a redescoperi omogenitatea arhitecturii a " strazii-bloc ". Astazi publicul parizian vede intr-o lumina favorabila mostenirea lasata de Haussmann, pana in punctul in care anumite orase de la periferie, de exemplu Issy-les-Moulineaux or Puteaux, si-au construit cartiere noi care revendica si prin numele lor "Quartier Haussmannian", mostenirea haussmanniana.


Pietele Parisului