joi, 19 iunie 2008

Haussmannizarea Parisului

Île de la Cité - transformata de Haussmann - noile strazi ( rosu ) spatii publice ( albastru deschis ) cladiri ( albastru inchis )



Napoleon si noul prefect al Parisului - Baronul Haussmann

Diagrama noii strazi Saint-Denis taind prin cladirile existente si trecand peste strazi mult mai inguste si intortocheate



La sfarsitul anilor 1830 problema traficului si a igienei in cartierele vechi si supra populate devenise o preocupare majora. Epidemia de holera ( 20.000 decedati in Paris ), nevoia de circulatie a aerului, a fluxului de oameni, locatii pentru cimitire, etc au fost scenele de fundal in care cel de-al doilea Imperiu a optat pentru un program imens de expropriere si curatire a cartierelor.


Renovarile Haussmanniene sau Haussmannizarea Parisului a fost o lucrare imputernicita de catre Napoléon III si condusa de prefectul Senei, Baronul Georges-Eugène Haussmann pe o perioada incepand din 1852 pana in 1870. Proiectul cuprindea toate aspectele de planificare urbana atat in centrul Parisului cat si in cartierele inconjuratoare: strazi si bulevarde, regulamente impuse pentru fatadele cladirilor, parcuri publice , canalizarile si salubrizarile, facilitati si monumente publice. Acesti proiect a fost puternic criticat la vremea aceea, uitat o perioada buna de timp din sec.al XX-lea, si apoi reinviat atunci cand urbanismul de dupa razboi a devenit desconsiderat. Oricum inca are o mare influenta asupra vietii de zi cu zi a parizienilor. A fost fundatia a ceea ce reprezinta azi capitala franceza in toata lumea, prin schimbarea vechiului Paris dintr-un oras dens si strazi medievale neregulate si inguste intr-un oras modern cu bulevarde intinse si spatii deschise.

Haussmann era vazut in doua feluri: era considerat distrugatorul Vechiului Paris, dar si cel care a creat Noul Paris.

La sfarsitul celui de-al doilea Imperiu in jurul anului 1852, dezvoltarea fotografiei se derula in paralel cu dezvoltarea urbana care cuprindea Parisul. In acest cadru fotografia - reiesea ca un mijloc de a capta si a documenta intr-o clipita un peisaj care se schimba de la o zi la alta. Atata documentele scrise cat si fotografiile legate de Parisul de atunci ne ajuta sa ne formam o parere cat mai veridica. Fotografia insa devenise un fel de spectacol, desi erau si anumite critici, precum si cea a lui Baudelaire care credea ca fotografia era o ofensa adusa domeniului artistic, sustinand faptul ca reproducerea si aspectele mecanice ale procesului fotografic este o interpretare artificiala si falsa.Prin fotografiile pastrate de-a lungul anilor putem vedea putin din magia Parisului de altadata. Interventia de scurta durata a lui Georges-Eugène Haussmann era menita sa imbunatateasca planificarea Parisului si in urmatoarele doua decade a maturat acri de strazi medievale inghesuite si le-a inlocuit cu propriul sau concept de un oras modern - bulevarde intise si drepte cu fatade impozante, plasand in noduri importante monumente, cladiri publice si puncte importante precum portile orasului sau gari de acces in oras. Paris devenise un etalon dupa care erau judecate toate orasele europene. Istoricul Francis Loyer analizand orasul sustinea faptul ca unele obiecte au devenit atat de familiare incat nu le mai observi : o jaluzea de lemn, unghiul strazii, o gravura pe fatada. " Haussmannismul " este deseori vazut ca un fel de vandalism urban datorita devastraii in numele progresului; in acelasi timp poate parea totalitarism impus de autoritatile dornice sa controleze si sa manipuleze populatia si sa suprime revolutia dar si un mod riguros si coerent de a controla crestea unui oras.Urbanismul lui Haussmann este un urbanism regulator: nu va cauta sa revolutioneze societatea urbana, ci sa adapteze orasul vechi la noua societate industriala si capitalista – adaptare la conditiile economice, politice, morfologice ale societatii industriale, care apare in sec. XIX. S-a putut intampla pentru ca a beneficiat de timp si a dezvoltat astfel o metoda de gestiune urbana aplicand teoria cheltuielilor productive (utilizarea excedentelor pentru dobanzi ale unor imprumuri considerabile si pe termen lung) orasul devine propriul sau antreprenor : confisca terenurile temproar, da afara saracimea din Paris (La Banlieue Rouge) , antreprize de constructii si sistem finaciar adecvat scopului (imprumuturi), regulamente de constructie, retea dubla : strapungerile si implantarile (de edificii monumentale – gari, edificii publice importante)





Reprezentare a Baronului Haussmann

Niciun comentariu: